Mihai P.Credeti ca sunt sigure imprumuturile nebancare? V-ati imprumuta de la IFN-uri?
Pentru ca este un subiect tabu, ne-am gandit sa deschidem o discutie despre imprumuturile nebancare si societatile ce le acorda, celebrele de acum IFN-uri.
Exista foarte multe pareri enuntate pe internet, prin tot felul de site-uri si cand spunem asta, ne referim la foarte multe categorii de site-uri, de la cele specializate, pana la forumuri, bloguri ori site-uri ce n-au nici in clin nici in maneca cu subiectul.
Evident, din multitudinea de pareri citite de noi, sunt destule ce inclina spre partea negativa, deci pareri contra acestor tipuri de credite, insa, marea majoritate parca se indreapta totusi spre directia „pro”, deci, multi oameni considera ca imprumuturile nebancare sunt bune, din diverse puncte de vedere.
Cand vine vorba de punctele de vedere negative, multe se refera la modul in care aceste societati incearca sa-si recupere datoriile de la clienti. Multi clienti se plang ca sunt uneori hartuiti de reprezentantii IFN-urilor ori ai societatilor angajate in recuperare de debite. Mare parte din aceste pareri sunt mai mult decat subiective, ele n-avand efectiv vreun temei legal, ci doar moral. Cand vine vorba de partea morala, putem fi de acord ca uneori se exagereaza cu agresivitatea in recuperarea creantelor, fie ca este vorba de IFN-uri, fie ca este vorba de banci. Si totusi, nu uitati ca aceste societati financiare traiesc exclusiv din imprumuturi, in cazul IFN-urilor. IFN-urile nu pot tine depozite, la fel ca bancile, deci, profiturile lor vin exclusiv din acordarea de credite. In cazul in care exista pierderi acestea se transmit in mod direct catre profiturile societatii si in mod clar de ele depind functionarea buna sau proasta a companiei ca atare. Deci, moral sau nu, aceste societati au tot dreptul sa-si solicite ceea ce li se cuvine, adica rambursarea imprumuturilor, in conformitate cu graficele din contractele de creditare.
In fapt, din ce ne-am dat noi seama, problema nu este neaparat legata de partea morala a contractului de imprumut, ci mai degraba oamenii reclama modul in care au fost atrasi catre a lua un credit, deci, mai bine zis le-au fost ascunse anumite informatii la semnarea contractului, trezindu-se mai apoi cu sume mult prea mari de plata, mai ales in privinta penalizarilor. Cand vine vorba de penalizari, exista in fiecare contract de credit o parte alocata, iar clientii trebuie sa fie atenti la toate detaliile din contractul de imprumut. Aici vina n-o are neaparat societatea financiara, ci mai degraba consumatorul si educatia financiara lipsa a poporului roman. Sunt legi totusi care spun ca un contract trbuie sa fie clar si pe intelesul clientului, fara parti ambiguu si fara parti interpretabile, deci, poate uneori exista un samburse de adevara si in partea clientilor.
Totusi, marea majoritate a plangerilor citite de noi se refera la faptul ca unii clienti nu si-au respectat planul de rambursare al acestor imprumuturi nebancare, iar penalizarile au deteraminat aparitia unor sume foarte mare cumulate la imprumutul de baza, unii trezindu-se si cu sume de 10 ori mai mari decat aveau de rambursat. Aici intervin discutiile, clarificate de noi un pic mai sus, si aici trebuie sa aiba clientii grija atunci cand semneaza un contract. Daca nu intelegi contractul, nu este nicio rusine sa intrebi reprezentantii societatii ori chiar sa apelezi la un avocat. Exista in zilele noastre o avalansa de avocati care mai de care mai performanti, oricum, aproape oricare dintre ei iti poate clarifica un contract de imprumut.
Drept urmare, opinia noastra este ca o mai buna clarificare a contractului de creditare ar duce la o parere mult mai buna asupra imprumuturilor nebancare, pentru ca celelalte probleme ce planau asupra lor anii anteriori (siguranta accesarii online, afisarea dobanzilor anuale efective, afisarea tuturor comisioanelor prevazute, etc) s-au rezolvat in mare parte.
